Glosar

Atacarea persoanei care aduce un argument, în loc să discuți argumentul în sine.

Capacitatea de a analiza și de a evalua informațiile din media.

Regulile după care platformele decid ce vede fiecare utilizator, favorizând de obicei conținutul care strânge cele mai multe reacții.

Folosirea părerii unei persoane cu un titlu sau o funcție importantă drept dovadă, chiar dacă nu e specialistă în subiectul respectiv.

Manipularea opiniei publice prin campanii care imită inițiativele „de la firul ierbii”. Numele vine de la AstroTurf, o marcă de gazon artificial.

Scurtături mentale care ne pot face să judecăm greșit.

Tendința de a căuta, de a interpreta și de a ține minte informațiile care confirmă ce credem deja.

Tendința de a lua în seamă doar reușitele și de a ignora eșecurile. Asta duce la concluzii greșite despre care e cheia succesului.

Conturi automate de pe rețelele sociale care pot distribui cantități mari de conținut. Adesea folosite pentru a răspândi dezinformarea cât mai larg.

Situația când algoritmii îți arată doar ce îți place, iar alte păreri ajung tot mai rar la tine.

Un spațiu, online sau offline, în care oamenii întâlnesc doar păreri asemănătoare cu ale lor, de obicei pentru că au ales să urmărească doar oameni care gândesc la fel. Asta le întărește convingerile.

Căutarea pe internet pornind de la o imagine, nu de la cuvinte, ca să afli de unde provine și în ce context a apărut.

Deschiderea unor tab-uri noi în browser, pentru a verifica dacă o sursă e de încredere înainte de a-i citi conținutul în detaliu.

Titluri de senzație scrise ca să dai click. De multe ori exagerează sau prezintă greșit ce conține articolul.

Faptul că două lucruri apar împreună nu înseamnă că unul îl provoacă pe celălalt. Se poate să nu aibă nicio legătură.

Corectarea unei informații false după ce s-a răspândit deja. Funcționează mai slab decât prebunkingul, pentru că prima impresie rămâne.

Imagini, clipuri video sau înregistrări audio false create cu inteligența artificială, care arată oameni reali spunând sau făcând lucruri inventate.

Informații false create și răspândite intenționat, ca să înșele. Cine le creează știe că sunt false.

Drepturile omului aplicate în mediul online.

Test în care nici participanții, nici cercetătorii nu știu cine primește tratamentul, pentru ca niciunul să nu poată influența rezultatul.

Cu cât auzim sau vedem mai des o informație, cu atât e mai probabil să o credem, chiar dacă e falsă.

Tendința de a crede că o descriere vagă, care s-ar potrivi oricui, spune ceva special despre tine.

Tendința de a te baza prea mult pe prima informație pe care o afli atunci când iei o decizie.

Tendința de a adopta convingeri sau comportamente doar pentru că mulți alții o fac. „Dacă toată lumea crede asta, înseamnă că e adevărat.”

Oamenii care știu puțin despre un subiect își supraestimează cunoștințele, iar experții și le subestimează pe ale lor.

O greșeală de raționament care strică logica unui argument. Poate suna convingător, dar nu dovedește nimic.

Deformarea argumentului cuiva pentru a fi mai ușor de atacat, în loc să discuți ce a susținut de fapt.

Tendința de a crede că un lucru e mai probabil doar pentru că îți vin ușor în minte exemple, în loc să te uiți la date reale.

Verificarea prin care trece un studiu înainte de publicare, când alți cercetători din domeniu caută greșeli. Nu garantează că studiul e corect, ci doar că a fost verificat.

Prezentarea a doar două opțiuni când de fapt există mai multe. „Ori ești cu noi, ori împotriva noastră.”

Tendința de a-i trata mai bine pe cei din grupul tău decât pe cei din alte grupuri.

Grupuri care creează conturi false pentru a răspândi dezinformare.

Acronim pentru cele mai frecvente cinci tehnici folosite pentru a nega sau a distorsiona dovezile științifice: Fake experts (experți falși), Logical fallacies (erori logice), Impossible expectations (așteptări imposibile), Cherry picking (alegerea doar a datelor convenabile), Conspiracy theories (teorii ale conspirației).

Grup care nu primește tratamentul testat, folosit pentru a verifica dacă alte fenomene sau efecte întâmplătoare nu induc în eroare cercetarea.

Felul în care e prezentată o informație, prin cuvintele alese și prin ce se pune în față, care ne orientează lectura fără să schimbe faptul.

Informații false sau inexacte răspândite fără intenția de a înșela. Cine le distribuie crede în mod sincer că sunt adevărate.

Informații adevărate distribuite cu intenția de a face rău, de exemplu scoase din context sau dezvăluind detalii private. Spre deosebire de dezinformare, informațiile nu sunt false.

Alt nume pentru prebunking. Oamenii sunt expuși la o versiune slăbită a unei tehnici de manipulare, ca să devină „imuni” la dezinformare.

Dreptul de a-ți exprima opiniile fără cenzură.

Stop (oprește-te), Investigate the source (investighează sursa), Find better coverage (caută alte surse), Trace claims (urmărește afirmația până la origine). O metodă rapidă de verificare.

Tendința de a-i vedea pe membrii altor grupuri ca fiind mai asemănători între ei decât sunt de fapt. „Sunt toți la fel.”

Tehnică de prevenție prin care oamenii învață din timp cum arată tacticile de manipulare, ca să le recunoască atunci când dau peste dezinformare.

Informații adesea părtinitoare sau înșelătoare, folosite pentru a promova o cauză politică sau un anumit punct de vedere.

Prefixul „pseudo” vine din greacă și înseamnă fals, așa că pseudoștiința este, literalmente, o știință falsă. Cum așa? Împrumută vocabularul și aspectul științei, dar sare peste verificare. Știința adevărată face afirmații care s-ar putea dovedi greșite și apoi le verifică; pseudoștiința tratează orice rezultat ca pe o confirmare.

Tehnică de corectare în care o afirmație falsă este plasată între două afirmații adevărate: Adevăr → Minciună → Adevăr. Astfel, oamenii rețin mai bine adevărul, nu mitul/minciuna.

Povești inventate care arată ca niște știri adevărate. Sunt create adesea pentru bani sau pentru influență politică.

Cineva care postează intenționat mesaje provocatoare ca să-i enerveze pe ceilalți și să strice discuțiile.

Compararea unei afirmații cu surse de încredere, analizând dovezile și contextul.

Aflarea cine se află în spatele unei informații și dacă merită încrederea noastră.